Am dat iama prin crama…ep.2

Iulian Grigorescu 0 comments Informatii utile

mart. 18

Dragi prieteni,

In aceasta seara, mi s-a lipit de mana o fiola de roze; ca tot a inceput isteria roze-urilor, zic, hai sa nu fiu “demodat”.

Mi-a cazut victina un roze de la SERVE – Vinul Cavalerului – Roze, 2013, sec, 13% vol., I.G. – Colinele Dobrogei.

Dupa ce aproape ca terminasem de dat pe gat continutul, am luat sticla in mana si am inceput sa o analizez mai atent. Astfel am constatat ca eticheta este una chia interesanta, de calitate, bine elaborata si cu un scris frumos in relief. Cine nu stie ce inseamna dpdv. financiar asta, va spun eu: multi bani. Evident ca la cantitatile unei crame mari, nu sunt exagerat de multi, dar sunt multi. Asadar, eticheta este de calitate, dopul insa… daca as fi carcotas, cum stiu eu pe unii, as avea ceva de comentat la el: ca e din silicon, ca “s-au scumpit la tarztze” etc., dar nu este asa; pur si simplu este dopul unui vin roze, care se presupune ca in luna August s-a epuizat, deci nu are nevoie de cine stie ce mesterie de dop, pentru ca este un vin care se bea proaspat.

Trec la culoare si ma declar incantat, atat eu, cat si sommelierul care mai facea cate o incursiune in paharul meu. Da, imi place culoarea asta mai mult decat culoarea aceea intensa de la alte roze-uri. E frumos si “cireasa” dar mie personal imi place mai catre “french”.

Nu pot sa nu spun ca m-a lovit cu aromele de fructe rosii de vara, imediat ce i-am scos dupul; practic nici nu l-am turnat in pahar, ca adulmecam deja aromele de cirese de mai, fragi, zmeura si capsuni (d’alea de SatuMare :P).

Gustativ, confirma aceleasi fructe rosii si ceva fructe exotice discrete, sugerand ca merge baut “zi de vara pana’n seara” fie cu meniuri usoare de vara (fructe de mare, peste slab) fie cu prietenii, cu mana si paharul 🙂 . Nu e lung, insa e de cursa lunga. Aciditatea mi se pare medie, ceea ce constituie un mare avantaj pentru cei cu stomacul mai sensibil – vor putea consuma fara frica. La fel de prietenos este si alcoolul care mi se pare foarte bine ascuns, 13% fiind destul de mult, insa deloc deranjant

Pe final mai trebuie sa recunosc ceva: prima intalnire cu acest vin nu a fost una tocmai fericita: pur si simplu nu mi-a placut. Motivul nu pot sa-l inteleg, insa acum trebuie sa recunosc, ca m-a surprins placut, motiv pentru care pe viitor, nu voi mai trage concluzii asupra unui vin decat dupa doua degustari diferite. Pentru amatorii de numere: 78 puncte dar nu ajunge la spalat pistoane, ci cu fericitii la baricuri.

Vinul ma inspira si imi aminteste de serile de vara petrecute pe malul Marii Egee si Marii Adriatice, cu prieteni dragi si platouri de fructe.