Hell NO! Under the Sign of the Sun ! english

nov. 08

Hell NO! Under the Sign of the Sun ! english

Dear friends, After a short pause of wandering, introspection and recovery, I decided to keep going further this way, with this passion that brings me so much happiness. Like a meteor, I come, go, and come back –only that this time it is forever. As „Game Over” was a page of a life story, so it is with „Under the Sign of the Sun”. That which does not kill you, makes you stronger, and a kick in the ass is a step forward. After the Moon sets, the Sun inevitably rises; the Sun always rises. However, there are some that fail to see it ever again. The way you use to get through the night, if you ever find it, makes the difference; and you will surely succeed if there is someone to be your light and a candle, in the meandering night; someone that in the dawn of the new day will get you out of your bed sheets and outside will make you sit on the beach of your life and show you the rising Sun. There are some people, like myself, lucky enough to have those guardians overnight, and reach their sea to watch the sunrise, so beautiful, so warm, so strong. I watched it and I took from it all the light and heat. From the bottom of my heart a big thanks to the ones who stood over me in the meandering night, without names – they know themselves. Good wine is even better if you share it with real friends, with beautiful people; and I share this glass with you. And I share this glass with my soul that deserves the best and now enjoys the heat of the Sun. Nietzsche said that if you look deep into the abyss, then the abyss will look deep into you. It may sound scary but somehow the inner light is the one that makes the difference. After taking all the light and heat from the Sun, you get up and stand tall, with a dignified look, it’s life, happiness, honor that shine in your eyes. Being like this is how I dared to look deeper into the abyss and I saw terrible monsters and they...

Read More

HELL NO !!! Sub semnul SOARElui !

oct. 03

HELL NO !!! Sub semnul SOARElui !

Dragi prieteni, Dupa o scurta pauza de ratacire, reculegere si regasire, am decis sa merg totusi mai departe pe acest drum, cu aceasta pasiune care imi aduce atata bucurie. Si cum meteoritii vin, pleaca, revin, tot asa revin si eu – definitiv de data aceasta. Si dupa cum „Game Over” a fost o fila de poveste de viata, tot asa este si „Sub semnul SOARElui”. Ceea ce nu te omoara, te face mai puternic si un sut in fund inseamna un pas inainte. Dupa ce apune Luna, inevitabil rasare Soarele; intotdeauna rasare Soarele. Unii insa, nu reusesc sa-l mai vada vreodata. Diferenta o face modul in care reusesti sa treci peste noapte, daca reusesti; si reusesti cu siguranta daca in noaptea ratacirii este cineva acolo sa ti-o lumineze fie si cu o lumanare; cineva, acel/acei cineva care in zorii noii zile sa te scoata in cearsafuri afara, sa te aseze pe plaja vietii tale si sa-ti arate Soarele rasarind. Cum unii, cum sunt si eu, au norocul sa aiba acei paznici peste noapte, iata ca ajung pe plaja marii lor si privesc rasaritul, atat de frumos, atat de cald, atat de puternic. Eu l-am privit si voi lua de la el toata lumina si caldura. Acelora care mi-au vegheat noaptea ratacirii le multumesc din suflet, fara sa dau nume – se stiu singuri. Vinul bun este si mai bun daca il imparti cu prietenii adevarati, cu oameni frumosi; iar eu impart acest pahar cu voi. Si impart acest pahar cu mine, cu sufletul meu care merita tot ce-i mai bun si care se incalzeste acum de la Soare. Nietzsche a spus ca daca privesti adanc in abis atunci si abisul va privi adanc in tine. Suna cumva infricosator insa lumina interioara este cea care face diferenta. Dupa ce iei toata lumina si caldura de la Soare, te ridici si stai drept, privesti demn inainte si in ochii tai straluceste viata, fericirea, onoarea. Astfel fiind am indraznit sa privesc adanc in abis si i-am vazut monstrii cumpliti iar acestia au privit adanc in mine si au orbit pentru ca au vazut lumina si au simtit caldura, caci nu mor caii cand vor cainii! Asadar sa ne bucuram de viata si...

Read More

VINUL ! de la NASTERE la MOARTE, de la BUCURIE la DURERE

aug. 31

VINUL ! de la NASTERE la MOARTE, de la BUCURIE la DURERE

Dragi prieteni, Desi cred ca logic ar fi ca acest articol sa fie cel mai lung, voi incerca sa-l fac cat mai scurt, in cele din urma, ca sa nu mai zica lumea ca scriu prea mult si nu citeste nimeni tot – so what? I don’t give a fuck! Este adevarat si multi o spun pe la prezentari ca strugurii sunt ca oamenii, iar vinul ne insoteste de la nastere pana la moarte. Un om caruia ii port mult respect spunea ca omul rupe strugurii de pe vita ca si cum ai lua un copil de la sanul mameai, iar acestia isi jura ca se vor razbuna pe omul rau care l-a luat si l-a chinuit; si o face cand este must, o face cand este „tulburel”, o face cand este vin, dar mai ales cand este ” ce mai vin”! Si ne insoteste de la Botez la Impartasamie si de la Cununie la Inmormantare, fiind acolo de fiecare data, cu bune si/sau cu rele. Mi-am propus sa ma exprim mai putin dar sa va dau o tema de gandire tuturor. Cu ceva vreme in urma vorbeam cu un prieten, Nicu Vasiliu – vinificator intr-un combinat de-al Vincon; si acesta mi-a spus, poate cumva mi-a reprosat ca scriem doar despre beneficiile vinului, despre bucuria de a-l bea, despre vinurile alese etc. si niciodata nu ne-am gandit poate (recunosc ca eu n-o facusem pana atunci) la partea intunecata, de la problemele si luptele duse in industrie pana la efectele nocive ale consumului de vin. I-am promis atunci ca ma voi gandi la acest aspect si am facut-o, insa abia acum am simtit cu adevarat ca pot sa si scriu. Scriu acum pentru ca in diverse moduri, vinul s-a transformat si mi-a transformat bucuria in durere; de la a ma servi si a ma bucura, m-a posedat si m-a deposedat de tot ce era mai bun in mine sau in jurul meu. Da, oare n-ar fi bine sa ne gandim la cat rau face consumul iresponsabil de vin? La cate drame, batai, abuzuri, crime duce? Oare n-ar trebui sa ne indreptam atentia catre milioanele de litri de otrava sociala ce se vinde anual pe piata? Oare „(stirile) violul de la...

Read More

Drumul cãtre si dinspre VEST trece pe la Wine Princess – obligatoriu!

aug. 03

Drumul cãtre si dinspre VEST trece pe la Wine Princess – obligatoriu!

Dragi prieteni, Si anul acesta am dat o tura cu motoarele prin Europa noastra draga, nu atat de mult cat ne-am fi dorit, dar sa nu maniem pe D-zeu. De data aceasta am avut cu noi si consoartele – pai acum cand au si ele tot confortul sa nu profite?! Pai da, asa am hotarat sa o luam catre vest, ca cica acolo e mai bine – o fi bre! Cum pistoanele nu puteau ramane nebaricate, am socotit ca drumul este mai bun pe ruta Arad… iar cum Braila este la capatul opus al tarii, am socotit ca avem nevoie de un popas. Evident ca nu puteam gasi un popas mai potrivit decat pensiunea de la Wine Princess din Paulis, undeva langa Arad. Am anuntat gazdele si am cerut 2 camere si ceva de-ale gurii (de mestecat si de baut). Drumul bun, cald si frumos, plin de soferi idioti, in fine, ajungem la destinatie. Fusesem avertizati de cand am facut rezervarea, ca ei nu au bucatarie ci pregatesc ceva simplu pentru oaspeti si in rest… vinul e baza 🙂 Apoi, dragii mei, asa a fost: cum am descalecat de pe caii de otel, am si rupt gatul unei sticle de spumant, asa de „welcome drink”, ne-am instalat, ne-am improspatat si hop-top la masa. Adevarat ca nu exista restaurant ci doar ospitalitate, asta e o chestiune despre care multi ar trebui sa mai invete cate ceva. Pai de ce? Pai pentru ca uneori ospitalitatea este cea care face ca un ciolan copt sa te incante mai mult decat orice alte fonfleuri. Asta am patit noi, zic; poate altii au alte experiente. Intre timp am vizitat si crama si sala baricurilor si magazinul de vinuri – totul organizat, aranjat, curat, asa cum trebuie sa fie. Dar sa trecem la subiect: VINUL ! Ca doar am spus ca baza este vinul, iar aici curge râuri; asa am patit noi va zic, poate altii… Le voi povesti aici pe toate, desi noi le-am degustat in 2 sesiuni, una la dus si alta la intors; ca asa de tare ne-a placut. Asadar din cele 10 vinuri degustate in total, cam 3 s-au suprapus, dar nu ne-a parut rau, mai ales ca de data aceasta...

Read More

Astro Lab – made in Romania

iul. 21

Astro Lab – made in Romania

Dragi prieteni, Cum romanul in general plange cu un ochi si rade cu celalalt, iar in momentul acesta tot mai multi sunt consternati de intarziata condamnare a celor 7 animale din Vaslui; m-am gandit sa vin si cu o veste buna, si vorba lui Andi Moisescu: „…pentru occident”. Vestea buna este ca se intampla si lucruri bune si frumoase in Romania, ca tinerii mai au si preocupari frumoase, sanatoase, educative, stiintifice, etc. ceea ce ne poate da speranta cu nu vom apuca la batranete inceputurile „Idiocratiei”. Dar ce s-o mai lungesc atata, hai sa va spun despre ce este vorba: 3 tineri, frumosi (mai ales ea) si destepti (neah ca se poate) s-au inscris in Competitia Nationala de Rovere EXO-RO ( rovere , nu lovele, nu manele), organizat de ROSA ( romanian space agency). De la inscriere pana la finala, nu este decat un pas mici de geniu, pas pe care cei trei „nazdravani” l-au si facut, astfel ca ne-am pricopsit cu echipa Astro Lab selectata in finala competitiei. Mai departe va mai spun ca au nevoie de sprijin moral, material si publicitar pentru a castiga competitia. Acum ce sa va zic, optiunea este a voastra: puteti paria pe campioni, sau nu; dar asta va va face sa regretati amarnic ziua in care nu veti bea din cupa invingatorilor alaturi de ei. Ei da, fac lobby pentru ei si ma si mandresc cu asta! De ce? Pentru ca merita! Pentru ca muncesc, invata si creeaza, asa ca noi ne-am mobilizat pentru a ajuta acesti tineri. O puteti face si voi in cateva moduri: 1. dati un „LIKE” la pagina lor – AstroLab; 2. dati un „share” sau „invite” tot pentru pagina lor de FB; 3. Mediatizati evenimentul si proiectul ; 4. Donati o suma de bani, oricat de mica, bani ce vor fi folositi in realizarea proiectului. Si acum despre ei: Echipa AstroLab AstroLab este una dintre echipele finaliste ale Competiției Naționale de Rovere EXO-RO organizată de Agenția Spațială Română, ce are loc în luna septembrie. Acest concurs are scopul de trezi interesul tinerilor față de domeniul spațial, de a crește calitatea învățământului prin formarea de competente profesionale pentru tineri și, nu în ultimul rând, de a încuraja promovarea...

Read More

Pistonul de Aur – Ed. a 4-a

iul. 04

Pistonul de Aur – Ed. a 4-a

Dragi prieteni, Cu intarzierea devenita deja normala (anul asta a fost mai incarcat in viata reala, asa ca am scris cand am prins si eu cateva ore libere), m-am gandit sa va povestesc despre editia a 4-a a Concursului de vinuri Pistonul de Aur. Aceasta editie, dupa cursul firesc al lucrurilor, se potrivea prin Mai; eh si daca e Mai, atunci e ROSE! Zis si facut! – va place vorba asta romaneasca? mie nu! Eu as prefera ZIS, GANDIT si FACUT! De ce? Pai tocmai     pentru ca asta am facut eu, m-am gandit ce implicatii ar avea concursul de rose-uri in perioafa respectiva; iar raspunsul nu a intarziat: pe 14 Mai, este concursul anual „Centura Rose”, organizat de amicii mei de la Vin2.ro. Cum eu nu agreez nici stilul „sa moara capra vecinului”, mi-am zis ca nu e oportuna organizarea in aceeasi perioada a doua concursuri de rose-uri, nici pentru noi, nici pentru producatori. In consecinta am discutat cu Razvan (aka RaSto) si am decis sa organizam concursul de rose-uri impreuna. Astfel am organizat concursul la Bucuresti, unde juriul a fost alcatuit din iubitori de vin, din iubitori de vin cu ceva educatie in domeniu si din specialisti recunoscuti, cum ar fi: Marinela Vasilica Ardelean, Ioana Bidian Micu, Catalin Paduraru si Sergiu Nedelea. Detalii despre ce s-a intamplat acolo gasiti pe vin2. Eu va mai spun ca secretizarea si servirea a fost asigurata de tanarul sommelier Mihai Dumitru caruia ii multumesc si pe aceasta cale. Nu-i putem uita nici pe cei ce ne-au sprijinit: VinMag, Dagmar, Rifco Trading si Restaurantul Madame Pogany. Inainte de a incheia va mai spun ca lupta a fost stransa, favoritii au picat de la prima runda, iar podiumul arata cam asa: 1. Liliac; 2. Vladoi; 3. Girboiu. Let’s kick some corks!!!                                                                                                                                                       ...

Read More

VINITALY 2015 RO/EN

iun. 18

VINITALY 2015 RO/EN

Dragi prieteni, Anul acesta, in perioada 22-25 martie, a avut loc targul de vinuri Vinitaly. Aflat la cea de-a 49-a editie, targul s-a bucurat de peste 150 000 de vizitatori, din care peste 55 000 au fost din alte tari; peste 2600 jurnalisti din 46 de tari(printre ei fiind si eu, iar pe aceasta cale doresc sa multumesc organizatorilor pentru acreditarea de presa oferita blogului www.blog.pistoanebaricate.ro). Continuand cu datele tehnice, va mai spun ca au fost vizitatori din categoria “trader internationali” din peste 14o de tari, iar expozitia care s-a intins pe circa 10 hectare, a adunat peste 4000 de expozanti. De mentionat este faptul ca Vinitaly are, pe langa expozitia de vinuri, si una de utilaje de vinificatie – ENOLITECH, precum si SOL&AGRIFOOD, unde pot fi gasiti producatori de masline si ulei de masline, dar si de alte produse.                   Apreciez foarte mult si faptul ca micii producatori, cei care fac agricultura organica si biodinamica, au avut dedicata o sectiune intreaga, unde si-au putut prezenta vinurile, la standuri mici, dar cochete si suficiente pentru nevoile unui producator de vinuri care este de cele mai multe ori un “one man show”, adica el munceste via, el vinifica si tot cu el stai de vorba la stand. Aici am avut bucuria sa-l revad pe Roberto Di Filippo, prezentandu-si vinurile biodinamice, produse la crama din Italia. Pentru cine nu-l stie, Roberto este “one man show” si in Romania, el detinand si vinificand vinurile de la Crama Delta Dunarii – La Sapata. Chiar isi prezenta cu mandrie la Vinitaly Aligote-ul 2014, de o calitate incredibila si cu care ar putea sa castige cam orice concurs de Aligote… Norocul lui, an bun, oameni buni, mana buna si iata minunea. Dar despre Roberto si vinurile lui voi scrie un articol separat. In plus i-am promis ca voi organiza un workshop la Bucuresti. SA va mai spun acum despre dimensiunile evenimentului in general: urias, adica totul este la scara mare; de la halele in care erau expozantii pana la constructiile cu etaj ale fiecarui expozant. Sincer va spun ca m-am simtit ca un copil ratacit intr-o padure de stejari seculari, singura diferenta fiind ca mie imi era frica sa nu gasesc iesirea prea repede  Totul...

Read More