Am dat iama prin crama…ep.4

mart. 21

Am dat iama prin crama…ep.4

Dragi prieteni,

Iata ca a venit randul unei crame care mie, personal, imi este foarte draga. E vorba de o nostalgie de neuitat si de neinlocuit: primul vin premium, cand mi-am dezvirginat papilele gustative cu bautura numita „vin”, a fost un super-premium, si ala pe vremea cand unii inca nu depasisera faza de organizare in ginte- era prin 2001. Asta e, unii chiar au noroc in viata, iar eu am si am avut cu carul; iar asta a facut ca la vremea respectiva sa am privilegiul de a invata care e treaba cu vinurile fix cu etalonul Prince Matei. Am facut aceasta mentiune pentru a ma face bine inteles cand spun ca am o slabiciune pentru aceasta crama. Asta nu inseamna ca voi ezita sa arat cu degetul atunci cand(cu siguranta niciodata) vor da cu oistea-n gard.

Nu organizez niciodata o degustare fara sa fac cunostinta cu vinurile pe care urmeaza sa le prezint.

De aceea, pregatindu-ma pentru degustarea caritabila din 10Aprilie, m-am delectat in seara aceasta cu „Nedeea”. Numele vine de la petrecerile campenesti oltenesti – „nedei”.

Nedeea 2011, DOC-CMD, Mehedinti – Starmina13,5% vol., maturat in butoaie de stejar 3 luni; este primul asamblaj din 3 soiuri 100% romanesti, respectiv Feteasca Neagra, Negru de Dragasani si Novac.

Sticla este inconfundabila, cu gat alungit si guler atipic. Dopul de pluta naturala personalizat, iar eticheta continua sirul de creatii artistice, ceea ce se potriveste de minune cu actiunea noastra care vizeaza o tanara artista in ale picturii.

Culoare intensa, „intunecata”, isi respecta numele soiurilor din care provine. Pai din „negru si negru si negru” ce putea rezulta? un vin roz bombon’? Nu, arata precum este: barbatesc, greu , dur. Asa mi se pare mie. Nasul se deschide cu fructe negre de padure, lemn, prune uscate-afumate si ceva condimente discrete.

Gustul confirma nasul si culoarea: corpolent si taninos, ataca gingiile puternic, apoi te lasa sa-ti revii, ca sa te biciuiasca cu niste cureluse de piele, sa te intepe usor cu ceva aschii de lemn si sa te alinte cu note de ciocolata amaruie la final.

Un vin complex, care trebuie aerisit bine pentru a-l deschide de tot si care, cred ca mai trebuie sa stea o vreme pe rafturile cramei pentru a se educa intens, pana sa-ti spuna o poveste frumoasa.

Johann Strauss - The Blue Danube Waltz

Johann Strauss – The Blue Danube Waltz

Pana la „inchiderea editiei” am decis ca trebuie baut cu prieteni buni, insotit de o mancare deosebita si obligatoriu acompaniat de o muzica buna: Johann Strauss – The Blue Danube Waltz.

Noapte buna natiune!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *